Laborator 3. Adresarea IP [CS Open CourseWare]

Strategie de alternanță pentru opțiuni binare

Calitatea educaţiei — dimensiuni, determinări, tendinţe Pentru Platon ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte. Din vremea ţarului Petru cel Mare, în ucazul din a a zi a anului este scris: Poruncesc ca patronul fabricii din Tula să fie bătut cu biciul şi trimis la mănăstire, la muncă, deoarece a îndrăznit să vândă armatei statului archebuze şi puşti de proastă calitate. Conceptul de calitate are o varietate de definiţii, ceea ce ilustrează faptul că este perceput diferit de la o etapă la alta şi de la o ţară la alta.

Într-o perioadă de timp, calitatea a fost considerată un atribut; alteori a fost asemănată cu nivel de excelenţă; un timp a fost echivalentă cu calificativele bun, foarte bun, excelent; mai târziu a fost considerată ca un nivel de apreciere.

Cuvântul calitate vine din latinescul qualitas care are semnificaţia de proprietate sau fel de a fi. El a fost folosit din cele mai vechi timpuri de către Platon, Democrit, Aristotel, Hegel etc. În secolul al XX-lea conceptul de calitate s-a remarcat în mai multe domenii socio-umane, ducând la apariţia unor semnificaţii şi accepţiuni diferite ale calităţii în funcţie de specificul acestor domenii de activitate. Potrivit standardului terminologic, calitatea este aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intrinseci de a satisface anumite exigenţe.

ÎnL. Harvey şi D. Necesitatea asigurării calităţii a apărut pentru prima dată în domeniul economic, deoarece omul era preocupat din ce în ce mai mult de calitatea produselor, de satisfacerea cerinţelor consumatorilor în vederea obţinerii profitului. Şcoala Gălăţeană, Galaţi,pg.

Sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea se caracterizează prin strategie de alternanță pentru opțiuni binare procesului de globalizare economică, prin dezvoltarea tehnologiilor informatice, prin extinderea competiţiei pe pieţele naţionale şi internaţionale.

Schimbările au determinat preocupări şi eforturi pentru reformarea şi modernizarea sistemelor educaţionale în toate zonele lumii. Acest proces de modernizare a determinat apariţia unor diverse teorii cu privire la 11 calitatea educaţiei şi a generat abordări diferite, politici şi programe consacrate transformării sistemelor de învăţământ. Asigurarea calităţii în educaţie — o preocupare europeană Actualul context social este tulburat de întrebări, diversitate, complexitate, parametri de timp şi spaţiu care se schimbă, şcolile fiind nevoite să se adapteze unor noi cerinţe care constrâng şi care uneori sunt contradictorii.

Se justifică astfel insistenţa pe dezvoltarea şcolară din perspectiva asigurării calităţii în educaţie, orientare ce s-ar cuveni adoptată de fiecare şcoală.

  • Cum să faci bani în mod consecvent
  • Laborator 3. Adresarea IP [CS Open CourseWare]
  • Ce câștiguri reale există pe internet
  • Однако после встречи с Предтечами, увидев их космические корабли, они попросили помощи и сумели освоить технику, необходимую для совершения космических полетов.
  • 1 opțiune preț
  • COMENTARIU/ Dreapta-stânga: de la spațialitate la opțiune politică - Clujro
  • В конце концов, вы с Эпониной заняты друг другом и будущим ребенком, я все свое время отдаю Никки и октопаукам, а мать и отец постоянно заняты.

Noile condiţii fac oportune preocupările pedagogice care abordează problematica schimbării educaţionale în direcţia elaborării unor modele practice ce pot fi utilizate de către managerii şcolari şi cadrele didactice pentru a proiecta şi aplica strategii de dezvoltare personală, dar şi organizaţională.

Impactul schimbărilor şi al noilor cerinţe sociale asupra învăţământului românesc se resimte în plan teoretic dar şi practic prin imperativul adaptării strategiilor de dezvoltare a şcolilor româneşti la principii de bază ale calităţii în educaţie. Oamenii şcolii îşi restructurează strategie de alternanță pentru opțiuni binare acceptând ideea că dezvoltarea şcolară şi calitatea educaţiei constituie ţintele oricărei organizaţii şcolare care vrea să supravieţuiască contemporaneităţii.

Ţinta principală au fost profesorii şi elevii, asupra cărora s-au concentrat eforturile în vederea obţinerii de rezultate la nivelul standardelor identificate. Reformele s-au concentrat asupra calităţii educaţiei. Astfel, pe lângă asigurarea eficienţei interne au fost întreprinse măsuri de asigurare a calităţii în educaţie, prin perfecţionarea structurilor şi a practicilor educaţionale.

Comunitatea europeană are în centrul preocupărilor asigurarea calităţii, ca o componentă esenţială a competitivităţii în toate domeniile de activitate.

Două evenimente importante au conturat imaginea calităţii europene în educaţie: Procesul de la Bologna şi Procesul Lisabona. Primul a conturat spaţiul european al învăţământului superior S. Procesul Lisabona a stabilit ca obiectiv principal până în o creştere economică rapidă. Cum acest obiectiv se poate realiza numai cu oameni, au fost necesare şi schimbări în domeniul educaţiei.

strategie de alternanță pentru opțiuni binare

Pentru aceasta, la Stokholm, înConsiliul European, la propunerea Comisiei Europene, a adoptat trei obiective strategice în domeniul educaţiei: a îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii sistemelor de educaţie şi de formare profesională din UE; b facilitarea accesului universal la educaţie; c deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către spaţiul extraeuropean.

Reforma, dezvoltarea organizaţiei şcolare şi calitatea educaţiei Calitatea educaţiei are nevoie de cadre didactice care să se implice în cercetare şi învăţare, are nevoie de muncă în echipă şi de un scop comun care să accepte deopotrivă individualismul şi colectivismul ca esenţiale pentru învăţarea organizată şi are nevoie de un management conectat în mod dinamic cu mediul în care se desfăşoară, aflat într-o permanentă schimbare.

Munca aceasta nu este uşoară deoarece parteneriatele educaţionale şi managementul participativ implică mulţi indivizi şi grupuri care vin fiecare cu experienţe diferite, păreri, viziuni asupra lumii şi problemelor educaţionale.

Aceste capacităţi vor permite organizaţiilor ce se bazează pe învăţare să fie mai bine controlate la nivel local şi mai bine coordonate decât predecesoarele lor organizate ierarhic.

Dar ar fi o greşeală pentru unităţile locale chiar dacă operează pe scheme descentralizate să ignore centrul. Centralizarea păcătuieşte uneori prin control excesiv, descentralizarea prin haos. Ştim de decenii că schimbarea de la vârf spre bază nu funcţionează.

strategie de alternanță pentru opțiuni binare

Chiar şi atunci când au succes pe termen scurt, ele nu pot prospera în continuare dacă nu acordă atenţie conducerii de la centru şi viceversa M. Fullan,p. Unităţile locale şi centrale au nevoie unele de altele. Nu se ajunge nicăieri prin balansul de la o autoritate la alta. Ceea ce e cu adevărat necesar e o relaţie bidirecţională de presiune, sprijin şi negociere continuă, o influenţă vârf — bază şi bază — vârf care să comunice şi să coopereze autentic pentru creşterea calităţii educaţiei.

strategie de alternanță pentru opțiuni binare

Despre calitatea educaţiei şi dezvoltarea şcolară se pot spune multe, însă afirmaţia că ar fi simple, rapide sau uşor de realizat denotă o abordare superficială şi o necunoaştere a specificului realităţii educaţionale. O privire de ansamblu asupra acesteia aduce în prim plan caracterul finalist - sistemic — procesual precum şi amprenta psiho-socială, subiectivă, interacţionist - simbolică, care domină realitatea educaţională S.

Alecu, Sarcină de lucru: Prezentaţi câteva exemple de optimizare a elementelor educaţionale identificate în practica pedagogică. Însă numai strategiile nu asigură dezvoltarea; în acelaşi timp, şcolile trebuie să aibă în vedere condiţiile interne care menţin şi sprijină dezvoltarea.

Laborator 3. Adresarea IP

Condiţiile sunt cele care asigură o dezvoltare reală în termenii rezultatelor elevilor, dar este vorba despre condiţii continue care permit adaptarea la nevoie. Dintre cele mai semnificative astfel de condiţii specialiştii insistă pe necesitatea existenţei măcar a trei dintre ele: planificarea dezvoltării, focalizarea semnificativă pe predare şi învăţare, dezvoltarea rezultatelor elevilor.

Dezvoltarea şcolară reală va trebui să fie direcţionată înspre schimbări radicale în conceperea şi desfăşurarea experienţelor de învăţare Murphy, Caracterul psiho-social, interacţional al realităţii educaţionale este susţinut de constatarea că unele şcoli nu se pot concentra pe predare şi învăţare până când nu rezolvă probleme subsidiare legate de climat şi nu au puse la punct sisteme adecvate de menţinere. Cercetările au arătat că şcolile încununate de succes dedică mult timp pentru asigurarea unui climat propice dezvoltării înainte ca ele să înceapă să facă schimbări substanţiale, vizibile în rezultatele elevilor.

Starea psihologică a membrilor organizaţiei şcolare poate avea un impact decisiv asupra procesului dezvoltării şcolare. În acest sens Reynolds şi Packer susţin că neglijarea proceselor interpersonale şi psihologice poate duce la o conduită defensivă a profesorilor pentru a se proteja de inovaţiile care ar putea să le expună propriile stângăcii.

Există multiple alte puncte de vedere exprimate de specialişti în privinţa dezvoltării şcolare şi a asigurării calităţii care surprind aceleaşi elemente definitorii, fapt care ne permite formularea unei prime concluzii: Pentru a menţine o organizaţie şcolară în stare de funcţionare eficientă şi, cu atât mai strategie de alternanță pentru opțiuni binare, pentru o creştere a performanţelor sale, este necesară o adaptare permanentă a acesteia la transformările care au loc în societate.

O astfel de adaptare presupune schimbări în cadrul instituţiilor de învăţământ, schimbări ce trebuie implementate deopotrivă în cele două componente ale şcolii: componenta administrativ — managerială care creează cadrul propice şi componenta pedagogică care generează învăţare la nivelul actorilor sociali.

Pentru a asigura calitatea în educaţie este necesar să aducem schimbări în structură, în conţinut, în procesul de predareînvăţare-evaluare etc. Aşadar, orice încercare de dezvoltare tranzacționarea la bursă cu un cont demo pentru asigurarea calităţii educaţiei nu se aplică într-un spaţiu gol ci într-o organizaţie a şcolii româneşti care are în spatele său secole de experienţă şi cultură socială.

De aceea mai mult ca oricând performanţa şcolară instruire pentru a tranzacționa ca comerciant impune realizarea corelaţiei între scopuri, componentele vizate şi strategiile de dezvoltare, altfel spus, între DE CE—ul schimbării, CE-ul schimbării şi CUM-ul schimbării, pentru a crea o abordare logică a calităţii în educaţia contemporană.

Aceste schimbări nu sunt uşor de implementat deoarece educaţia este un domeniu unde schimbările necesită o motivare mai temeinică a celor care sunt implicaţi. Schimbările se pot realiza de sus în jos, de către managerii de la orice nivel şi de jos în sus de către specialişti.

Cea de-a doua direcţie pare mai eficientă, deoarece iniţiativa schimbării o au cei care trebuie s-o producă. Dacă schimbările se produc de sus în jos, procesul este mai complicat.

Managerul — fie el al sistemului, al judeţului, al unităţii şcolare, al clasei de elevi etc - trebuie să favorizeze implementarea noilor idei în aşa fel ce linie de tendință alegeți cadrele didactice să considere, până la urmă, că ideile de schimbare sunt şi ale lor.

La nivelul clasei de elevi sau al grupei de studenţi, profesorul care doreşte să perfecţioneze procesul învăţării poartă discuţiile cu educabilii în aşa fel încât aceştia să considere că iniţiativa este şi a lor. Având în vedere faptul că orice strategie de alternanță pentru opțiuni binare naşte o serie de temeri, trebuie să ţinem seama de ele. Cea mai puternică este frica de necunoscut. Omul trece dintr-o situaţie cunoscută, pe care o stăpâneşte, în alta pe care nu o cunoaşte şi nu ştie dacă poate să-i facă faţă.

O altă reţinere ar fi determinată de frica de eşec, de nereuşită, ceea ce ar duce la eforturi suplimentare pentru a reveni la strategie de alternanță pentru opțiuni binare ce a fost. Această reţinere este cu atât mai mare cu cât se ştie că în educaţie nu poţi face încercări pe o populaţie mare de elevi, după care să renunţi pentru că nu au apărut rezultatele dorite.

În educaţie schimbările se cer analizate profund pentru asigurarea succesului. O altă cauză a refuzului schimbării este determinată de lipsa de respect, de încredere faţă de manager. Dacă acesta nu a reuşit să treacă de la autoritatea funcţiei, a poziţiei sale faţă de cei educaţi, la autoritatea personală, şansele de a implementa schimbarea în vederea obţinerii calităţii sunt minime.

Cu aceştia se lucrează mai mult ca să-i determinăm să se angajeze în noile acţiuni. Alţii excelează printr-o poziţie de respingere a noului, uneori refuzând chiar explicaţiile. Avantajele previzibile trebuie evidenţiate.

Indicatoare pentru plat. Scalping comercianții le folosesc rar, deoarece nu sunt fiabile. Fiecare dintre ele are propriile sale avantaje și se manifestă în moduri diferite în condițiile pieței.

Sarcină de lucru: Lucrând pe grupe identificaţi şi analizaţi posibilele cauze ale rezistenţei la schimbare ce se manifestă în şcoala românească. Propuneţi soluţii pentru diminuarea acestui fenomen din perspectiva promovării calităţii în educaţie.

  1. Синий Доктора - проговорила Николь, остановившись в дверях.
  2. Ни в коем случае.
  3. Opțiuni binare tunet

Calitatea în educaţia formală, non-formală şi informală Educaţia formală este structurată ierarhic şi gradată cronologic în sistemul de învăţământ. Ea se desfăşoară de la nivelul preşcolar până la cel universitar şi include o varietate de programe specializate şi instituţii care asigură pregătirea integrală din punct de vedere profesional.

Câți biți sunt necesari pentru partea de subrețea dacă dorim să creăm 7 subrețele cu cât mai multe stații? Câți biți sunt necesari pentru partea de stație dacă dorim să creăm cât mai multe rețele cu 7 stații? Care va fi masca noilor subrețele dacă dorim să creăm 6 subrețele de dimensiune egală cu cât mai multe stații? Care va fi masca noilor subrețele dacă dorim să creăm cât mai multe subrețele cu 27 de stații?

Calitatea în educaţia formală este determinată de toate componentele curriculumului şcolar: obiective, conţinuturi, strategii didactice, evaluare. De asemenea, alături de instituţia specializată, care este şcoala, este implicată în procesul de formare şi educare şi familia, precum şi comunitatea şcolară. Acest standard al curriculumului presupune o abordare cross-curriculară bazată pe cunoştinţe referitoare la conceptele de: cetăţean, democraţie, rasă, acces egal, clasă socială etc.

Pentru a corespunde acestui standard curriculumul cuprinde cunoştinţe care pot fi accesibile fiecărei vârste, abilităţile obţinute de cei educaţi, precum şi valorile fiecărei ştiinţe. De asemenea curriculumul contribuie prin conţinuturile sale la formarea competenţelor care să permită tinerilor integrarea în viaţa socială. Pentru realizarea calităţii este necesar ca şi strategiile didactice să urmărească anumite standarde.

Strategie de alternanță pentru opțiuni binare asimilează astfel cunoştinţe, dar sunt învăţaţi şi să opereze cu ele şi să le aplice în situaţii diverse. Acest standard se referă la faptul că strategiile educaţionale sunt astfel concepute şi folosite încât asigură strategie de alternanță pentru opțiuni binare pentru înţelegerea şi interpretarea ştiinţei, pentru relaţionarea cunoştinţelor şi evidenţierea legăturilor dintre diferite opțiuni matematică. În toate aceste acţiuni strategiile facilitează interacţiunea elevilor cu diverse cunoştinţe asigurând dezvoltarea în plan cognitiv, dar şi interacţiunea de tip socio-afectiv stimulând dezvoltarea atitudinal-comportamentală.

Ca să întrunească această performanţă strategiile folosite realizează corelarea cunoştinţelor, a abilităţilor, a valorilor, a convingerilor, a atitudinilor cu acţiunile concrete. Se folosesc astfel noile informaţii din domeniul ştiinţelor educaţiei, se stimulează şi se promovează abordarea cross-curriculară.

Sarcină de lucru: Lucrând pe grupe identificaţi momente din lecţiile la care aţi asistat sau pe care le-aţi susţinut în care s-au utilizat strategii centrate pe elev.

  • Tranzacționarea de la un robot
  • Strategii educationale centrate pe elev by Raluca Manta - Issuu
  • Unele tranzacționare
  • Он пах цыпленком.
  • Tranzacționarea opțiunilor cu tendința
  • К Николь развела руки, и малышка побежала обниматься.

Performanţele tinerilor se vor concretiza în facilitarea luării deciziilor bazate pe valori şi relaţionarea acestor decizii cu realitatea socială. Prin strategiile folosite profesorul urmăreşte dezvoltarea unor sisteme cognitive bazate pe stimularea gândirii reflexive prin implicarea elevilor în situaţii din viaţa reală precum şi utilizarea în contexte variate a cunoaşterii acumulate şi a abilităţilor formate.

Sarcină de lucru: Selectaţi şi integraţi câteva metode şi procedee activ-participative cu mijloace şi forme de organizare ce pot fi utilizate în strategiile centrate pe elevi. Profesorul este format pentru a trece de la evaluarea cantitativă a informaţiilor elevului la evaluarea calitativă a abilităţii acestuia de a prelucra informaţiile, de a le integra în alte structuri şi de a le aplica în diferite situaţii.

De asemenea, pentru obţinerea calităţii sunt necesare noi abordări în managementul clasei şi implicit în managementul procesului.

Relaţiile cu aceştia sunt deschise, nestresante, stimulative pentru a le asigura condiţii de participare activă în cadrul experienţelor de învăţare iniţiate. În funcţie de particularităţile identificate profesorul îşi structurează conţinuturile şi îşi concepe strategia educaţională, combinând optim cele mai potrivite metode şi procedee, mijloace de învăţământ şi forme de organizare.

Identificaţi cel puţin două cauze care ar putea diminua eficienţa şi eficacitatea procesului de predare-învăţare şi propuneţi câteva modalităţi de soluţionare. Acest tip de educaţie are, în general, un caracter liber. Strategie de alternanță pentru opțiuni binare care doreşte să se dezvolte caută surse de informare pe care le consultă şi astfel îşi completează sau îşi consolidează cunoştinţele şi competenţele, aflând noutăţile din diverse domenii care îi satisfac interese, dorinţe, nevoi personale.

În perioada de formare iniţială şi continuă, orice persoană are nevoie de o minimă îndrumare în procesul de informare. Acestuia îi rămâne, totuşi, o mare libertate în formarea şi dezvoltarea culturii sale generale.

În formarea continuă, instituţiile specializate asigură informarea şi îmbunătăţirea competenţelor profesionale, în paralel cu studiul individual continuu. Educaţia non-formală cuprinde orice activitate educaţională organizată din afara sistemului formal, care operează separat sau ca o caracteristică a unor activităţi realizate în completare, al căror sens este acela de a oferi o alternativă aceloraşi beneficiari şi obiective educaţionale propuse.

Secolul al XXI-lea a marcat un punct de turnură în evoluţia conceptelor de educaţie formală şi nonformală, aflate din ce în ce mai frecvent în centrul discursului educaţional internaţional.

În plan european, iniţiativa promovării activităţii educative şcolare şi extraşcolare aparţine Consiliului Europei prin Comitetul de Miniştri care şi-a concretizat demersurile în recomandările adresate în acest domeniu statelor membre. Prin formele sale specifice, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală.

COMENTARIU/ Dreapta-stânga: de la spațialitate la opțiune politică

Reiterând mesajul Consiliului Europei transmis în cadrul sesiunilor de la Lisabona din anul şi de la Bruxelles, din anul strategie de alternanță pentru opțiuni binare, cu privire la rolul educaţiei în societatea contemporană, statele membre consideră educaţia o prioritate absolută şi un agent cheie al asigurării coeziunii sociale capabil să contribuie la îmbunătăţirea climatului democratic european.

Educaţia non-formală trebuie să se desfăşoare la acelaşi nivel de calitate ca şi educaţia formală. Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare proiectată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării porneşte de la premiza că abordarea educaţională complementară formal — non-formal asigură plus valoarea sistemului educaţional.

Astfel, se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Formularea unor obiective clare şi coerente în lumina Tratatului European Constituţional cu privire la importanţa respectării valorilor fundamentale ale drepturilor omului, ale libertăţilor, ale democraţiei şi egalităţii şi strategie de alternanță pentru opțiuni binare la standardele educaţionale europene 29 reprezintă baza strategică a acestui document.

strategie de alternanță pentru opțiuni binare

Strategia urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie absolut necesară în contextul unor schimbări complexe la nivelul vieţii de familie, a pieţei forţei de muncă, a comunităţii, a societăţii multiculturale şi a globalizării.

Educaţia de calitate presupune aplicarea modelului diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care strategie de alternanță pentru opțiuni binare fie implicaţi elevi, cadre didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi comunitate.

În sistemul de învăţământ românesc, cadrul activităţii educative şcolare şi extraşcolare constituie spaţiul capabil de a răspunde provocărilor societăţii actuale, în sensul în care conceperea flexibilă a acesteia permite o continuă actualizare a conţinutului învăţării şi a metodelor didactice centrate pe elev, precum şi o monitorizare şi evaluare de calitate a rezultatelor învăţării.

Totodată particularităţile specifice facilitează implementarea noii abordării didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ.

Pentru a stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală şi socială, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară are mereu în atenţie nevoia de adaptare la cerinţele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaştere şi la potenţialul lor.

Contextele create de diversele modalităţi de concretizare a acestui tip de educaţie: proiecte, manifestări punctuale, aplicaţii tematice etc. Strategia accentuează importanţa multiplicării experienţelor pozitive înregistrate în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare şi impune extinderea spaţiului de intervenţie în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor educative ale conţinutului învăţării în interesul superior al copilului.

Alături de respectarea şi promovarea acestor principii, la baza strategiei a stat şi principiul educaţiei centrate pe valori: respect, non — discriminare, egalitate, solidaritate, toleranţă, adevăr, libertate, integritate, demnitate, onoare, onestitate originalitate, dragoste, încredere. În acest context, valorile asigură cadrul în care normele sociale sunt stabilite şi explicate. Ele stau la baza formării atitudinilor, a procesului de luare a deciziei şi influenţează puternic comportamentul.

Este importantă identificarea valorilor elevilor, profesorilor, adulţilor în vederea găsirii unui numitor comun al 31 valorilor reprezentative ale comunităţii care să producă schimbări pozitive la nivelul eficientizării sistemului educaţional. Împreună, copiii, profesorii şi părinţii pot face din şcoală un loc plăcut pentru toţi cei implicaţi în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect şi flexibilitate. În conformitate cu concluziile extrase, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a definit ca scop al strategiei: ridicarea standardelor calitative ale educaţiei formale şi non-formale prin complementarizarea lor în vederea valorificării potenţialului elevilor şi a formării lor ca cetăţeni europeni proactivi.

Având în vedere că în procesul de educaţie se vizează formarea şi dezvoltarea de competenţe, atitudini, convingeri pe baza asimilării şi prelucrării de informaţii, identificaţi cel puţin două aspecte prin care disciplina pe care o predaţi contribuie la educarea elevilor.

Spaţiul de implementare a acestei strategii nu se reduce numai la sistemul de învăţământ preuniversitar, ci vizează şi zona de iradiere a influenţei acesteia: familie, societatea civilă, comunitate, societate. Valorificarea mecanismelor şi instrumentelor coerente de acţiune existente şi crearea de noi reţele specializate în diverse subcomponente ale activităţii educative şcolare şi extraşcolare vor avea ca rezultat ridicarea calităţii actului educaţional.